Căpşunarii loviţi de„criza spaniolă“ fug cu creditorii după ei

Marţi, 01 iulie 2008          Autor: Caterina NICOLAE
http://www.gandul.info/societatea/capsunarii-loviti-de-criza-spaniola-fug-cu-creditorii-dupa-ei.html?3932;2749074

Băncile îi caută cu disperare pe cei care au dispărut pur şi simplu
„Există cazuri în care românii s-au dus la banca la care aveau creditul, au lăsat cheile apartamentului pe masă şi au plecat“, spune Angela Plăcsintar, preşedinta Asociaţiei Imigranţilor din Ţările Estice

Criza imobiliară din Spania şi reducerea locurilor de muncă, în special în construcţii, i-au prins pe conaţionali într-o capcană. Românii care cu 2-3 ani în urmă aveau o slujbă bine plătită au contractat credite pentru a-şi cumpăra o casă în Spania. Acum au intrat în şomaj, preţul caselor a căzut, iar ei au rămas agăţaţi de rate. Unii au ales să fugă pur şi simplu, lăsând băncile să-i caute cu disperare. „Am primit telefoane de la bănci, să-i ajutăm să caute câţiva români care aveau credite şi au dispărut.
Funcţionarii băncilor presupuneau că s-ar fi întors în România şi ne rugau să le căutăm familiile. Le-am recomandat să ia legătura cu ambasada, pentru că noi nici nu vrem, nici nu putem să facem pe detectivii”, povesteşte Gheorghe Găinar, preşedintele Asociaţiei Culturale de Integrare şi Ajutor a Românilor din Alcala de Henares. Alţii şi-au asumat faptul că nu pot să plătească şi sunt dispuşi să piardă ratele deja achitate, numai să poată plasa cuiva ipoteca.
„Există cazuri în care românii s-au dus la banca la care aveau creditul, au lăsat cheile apartamentului pe masă şi-au plecat. Ştiu asta de la funcţionarii în faţa cărora au fost trântite cheile. Este o situaţie nemaiîntâlnită în Spania şi toată lumea aşteaptă ca guvernul să facă ceva”, spune Angela Plăcsintar, preşedinta Asociaţiei Imigranţilor din Ţările Estice. Văzând că nu este chip să îşi vândă casele la preţul la care le-au cumpărat, mulţi români sunt dispuşi să renunţe la ratele pe care le-au achitat deja, numai să găsească pe careva să le preia ipoteca.
“Pe cei care au venit la mine i-am sfătuit să nu se mai cramponeze de banii pe care i-au dat deja. Să gândească aşa: «Dacă aţi fi stat cu chirie aţi fi plătit vreo 500 de euro pe lună. Atât aţi plătit şi la bancă pentru creditul luat, deci ziceţi şi voi c-aţi stat cu chirie şi gata». Mulţi gândeau deja astfel când au ajuns la mine şi se plângeau că nici aşa nu găsesc cumpărător”, spune Plăcsintar.
O soluţie disperată: casa scoasă la loterie
Un caz inedit, intens mediatizat de televiziunile spaniole, le-a mărit şi mai mult disperarea: o casă contra 5 euro. Un spaniol ajuns şomer a încercat să-şi vândă apartamentul, pentru că nu mai avea cum să plătească ratele, dar, cum n-a găsit cumpărător, s-a gândit să o „scoată” la loterie. A tipărit 64.000 de bilete, a câte 5 euro fiecare, şi le-a scos pe piaţă făcându-şi următorul calcul: el câştigă din vânzarea biletelor exact banii pe care îi datorează băncii, iar cumpărătorii biletelor – dacă nu câştigă n-au pierdut mare lucru, dacă câştigă s-au ales cu o proprietate chilipir. Ideea n-a încântat deloc autorităţile spaniole, care au oprit loteria.
Ar munci în România şi pe 300-400 de euro
„Guvernul român nu reuşeşte să atragă oamenii care stau aici, pentru că nu le oferă nimic concret. La bursa de la Castellon, de pildă, n-a fost nici o ofertă clară: un contract sau măcar un precontract de muncă în care să se specifice clar salariul şi condiţiile oferite. Angajatorii au spus că şi-ar dori oameni calificaţi şi că nu-i pot angaja aşa, pe vorbe, fără să demonstreze ce ştiu şi ce pot. Le-am oferit noi un spaţiu unde ar putea face probe de lucru, dar până acum nu ne-a contactat nimeni”, explică Plăcsintar.
La organizaţia pe care o conduce vin români care se bucură de ajutorul de 30-40 de euro oferit celor care se întorc acasă. Guvernul român n-a contribuit însă nici măcar cu un cent la aceste fonduri. „Sunt oameni care ar accepta să se întoarcă şi pe un salariu de 300-400 de euro, dar trebuie ajutaţi. Noi, de pildă, am trimis pe vremea când România nu era membră a UE zeci de oameni acasă, ajutându-i doar cu banii pentru autocar. Am sperat că vreo autoritate, ori spaniolă, ori română, va aprecia şi apoi va susţine proiectul. Am rămas cu 20.000 de euro credit luat în nume personal”, oftează Plăcsintar.
Integrarea în UE a tăiat banii de întoarcere
După ce românii şi-au pierdut orice speranţă de la guvernul nostru, au primit şi o lovitură din partea guvernului spaniol. Presa a mediatizat o propunere legislativă care ar fi dat imigranţilor posibilitatea de a-şi achita o parte din datorii şi a se întoarce în ţară: plata indemnizaţiei de şomaj (în medie, circa 1.000 de euro/lună) primită cumulat pe trei ani, împărţită în două tranşe – 40% la plecarea din Spania şi 60% la restabilirea în ţara de origine.
Binînţeles, condiţia pentru a primi aceşti bani era timp de cel puţin trei ani imigrantul beneficiar să nu se mai întoarcă din ţară. Dar, de la propunerea legislativă la forma finală a legii, românii au fost scoşi din calcul pe motiv că sunt cetăţeni comunitari.

http://es.noticias.yahoo.com/efe/20081005/video/ves-traian-basescu-no-tolerar-que-la-ue-bcd3e92.html

s-ar parea ca Presedintele României incepe sa-si ia in serios rolul sau social, fie si-n al 13-lea ceas...!!!

nu...nu-mi fac deloc iluzii, nici cu ce lasai acasa, nici cu ce ma astepta aici...poate insa ca nu as fi crezut ca-n tara ce ajunse sa decopere continente, sa creeze primul imperiu de viziune_nu si real_mondial, sa intilnesc chestii atit de retrograde si lupte intestine atit de profunde si acute, fata de care cele ale noastre par fleacuri...sincer vorbind !

 ca noi degeneraram atita, si-n asa hal...e lipsa noastra de curaj civic, de opinie publica, si mai grav e o mentalitate sinucigasa si egoista, ce doar cu greu va substituita de alta mai toleranta si mai creativa...

pt ca peste structura strict taraneasca se suprapuse alta fals colectivista, si incepind din acel moment  Românul nu se mai intelege cu sine insusi, insa structura sa agrara continua sa-l domine si sa-l ghideze in actiunile sale, de aici supusenia aparenta, sfiiciunea si obedienta in fata tuturor vicisitudinilor, insa ce-i mai grav, isi pierdu Identitatea, si se lasaa amagit de Iluzia Europei, a traiului comod in alte parti din lume...

in 2 milenii jumate reusi sa contracareze aceste fenomene, reusi si sa fie permisiv, si tolerant, si mai ales sa-si cultive pamintul, sa-si creasca generatiile in armonie si pace, si sa lupte exact cit ii trebuia, cind era navalit...acuma, mai incearca sa compari cu aceasta paradigma

va trebui sa tac, si sa-ti accept orice teorie, mai ales ca si comportamentul azi in tara e departe de asa ceva...

Timpul le va lamuri, si aici, si-n spatiul natal al fiecaruia in parte, insa cautati sa recititi, sa va reamintiti Povestile Românilor, editia Petre Ispirescu, sau cititi-va poetii...si veti intelege, cei ce stit sau va aduceti aminte de cine fusera Românii, si ce facura ei...

restul, relativism moral, ca oriunde-n jurul nostru....